Tendințe și previziuni în jurnalism, media și tehnologie pentru 2026

Peste 40%: atât estimează liderii media că ar putea scădea traficul din motoarele de căutare în următorii trei ani, pe fondul transformării căutării în interfețe de tip „answer engine”, unde răspunsurile apar direct în pagină. În același timp, 70% dintre executivii intervievați se declară îngrijorați că atenția publicului este captată tot mai mult de creatori și influenceri, iar 38% spun că sunt încrezători în viitorul jurnalismului. Aceste concluzii apar în raportul Reuters Institute cu tendințe și predicții pentru 2026, care descrie o perioadă în care presa este presată simultan de distribuția prin AI și de competiția pentru audiență din zona creatorilor.
Industria media intră în 2026 într-un context de presiune dublă: pe de o parte, accelerarea inteligenței artificiale generative, care schimbă modul în care publicul găsește informații; pe de altă parte, creșterea conținutului condus de personalități – creatori, influenceri și formate tip podcast – care concurează direct cu instituțiile media pentru atenție și încredere.
Raportul Reuters Institute despre tendințe și predicții pentru 2026 descrie acest moment drept începutul unei noi schimbări de paradigmă: „Suntem încă la începutul unei alte mari schimbări tehnologice (AI generativ), care riscă să răstoarne industria de știri prin moduri mai eficiente de a accesa și distila informația la scară.” În același timp, raportul notează că „creatorii și influencerii (oameni) impulsionează o mutare către știri conduse de personalitate, în detrimentul instituțiilor media”.
Traficul din platforme scade, iar căutarea se transformă în „answer engine”
Un element central al raportului ține de distribuție. Editorii și executivii intervievați anticipează o reducere consistentă a traficului din căutare în următorii ani: „Publisherii se așteaptă ca traficul din motoarele de căutare să scadă cu peste 40% în următorii trei ani.” În paralel, raportul indică o schimbare a comportamentului de consum: motoarele clasice evoluează către interfețe care răspund direct în pagină, iar publicul primește rezumate în chat sau în box-uri de tip overview.
Pentru publicațiile dependente de trafic din platforme, combinația devine dificilă. Raportul menționează scăderi puternice ale referințelor din rețele sociale pe ultimii ani și descrie un risc strategic: dacă distribuția se mută în interfețe AI, link-ul către sursă poate deveni secundar, iar accesarea efectivă a site-ului rămâne incertă.
Ce strategie declară editorii că vor urma
În fața acestor presiuni, liderii media intervievați indică o pivotare către conținut distinctiv și dificil de comprimat în rezumate automate. Raportul subliniază direcții cu suport mare în sondaj: reportaj pe teren, investigații, analiză contextuală, verificare și povești umane. Într-o formulare care rezumă logica, un respondent afirmă: „Platformele AI vor continua să ne preia site-urile și să ne repacheteze conținutul. Răspunsul probabil ține de jurnalismul care nu poate fi rezumat ușor în trei bullet points.”
În același timp, raportul notează că o parte din conținutul „comoditizat” ar urma să fie redus: service journalism, evergreen și știri generale, acolo unde chatboții pot produce răspunsuri rapide și suficient de bune pentru o parte din public.
Video, YouTube și conținut „lichid”
Raportul descrie o orientare accentuată către formate video și audio. „YouTube va fi principalul focus pentru publisheri anul acesta”, iar investițiile în video au o susținere netă foarte ridicată în rândul respondenților. În termeni de produs, apare și conceptul de „liquid content”, definit ca materiale care se adaptează în funcție de contextul utilizatorului (format, durată, nivel de explicație), posibil prin utilizarea AI.
Pentru România, această tendință are două implicații practice. Prima: piața are deja o dependență vizibilă de distribuția prin platforme și de feed-uri (inclusiv Discover), ceea ce amplifică volatilitatea. A doua: producția video rămâne o barieră pentru redacțiile mici și medii, iar diferența dintre cei care pot produce constant și cei care nu pot se poate adânci.
AI în redacții, între eficiență și limitări
Raportul arată că utilizarea AI crește în aproape toate zonele operaționale, cu accent pe automatizări în back-end, transcrieri, metadata și suport în dezvoltare de produs. În același timp, percepția impactului rămâne mixtă: „44% spun că inițiativele AI din redacție arată rezultate promițătoare, iar 42% le descriu drept limitate.” Raportul adaugă un detaliu relevant pentru discuția despre costuri: „Două treimi (67%) spun că nu au economisit joburi până acum ca urmare a eficiențelor aduse de AI.”
Cum ajung creatorii să conteze tot mai mult în distribuția știrilor
O altă linie majoră privește creatorii. Raportul notează îngrijorări privind timpul și atenția luate din zona publisherilor: „Peste două treimi (70%) sunt îngrijorați că creatorii iau timp și atenție de la conținutul publisherilor.” Ca răspuns, multe organizații vor să-și adapteze stilul și distribuția: „76% spun că vor încerca să-și facă staff-ul să se comporte mai mult ca niște creatori”, prin prezență mai activă în platforme, formate personale și colaborări.
Raportul poate fi citit aici.














